Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Dacă folosiți website-ul nostru, sunteți de acord cu salvarea de cookie-uri în calculatorul / dispozitivul Dvs. Pentru mai multe opțiuni cu privire la cookies, accesați secțiunea setări a browser-ului Dvs.

Consultant în afaceri – Ce face şi mai ales ce nu face?

27.02.2018

Consultant în afaceri – Ce face şi mai ales ce nu face?

 

Dacă eşti o persoană ambiţioasă, atunci şti că independenţa antreprenorială este rezultatul investiţiilor făcute în cunoştinţe de afaceri esenţiale.

De aceea, prin participarea la cursul „Consultant în afaceri”, vei avea foarte multe de învăţat. Mai mult, vei învăţa cum să transformi noile cunoştinţe în bani.

Prin participarea la cursul „Consultant în afaceri” îţi vei dezvolta propria idee de afaceri, indiferent dacă momentan şti cu ce afacere doreşti să te ocupi sau nu. Vei şti ce tip de afaceri este cel mai profitabil pentru o persoană în situaţia ta.

Vei învăţa să stabileşti priorităţile în privinţa resurselor şi a bugetului, să apreciezi corect noile posibilităţi de afaceri. Vei şti cum să motivezi şi să conduci echipele. Vei cerceta necesităţile clienţilor astfel încât vei şti cu ce produse şi mesaje să ieşi pe piaţă şi care vor fi cele mai profitabile. Vei descoperi cum să obţii capital pentru dezvoltarea propriilor idei şi planuri de afaceri. Vei şti ce canale să foloseşti pentru a ajunge la clienţi şi pe care să nu le folosiţi. 

De asemenea, vei stăpâni cunoştinţe tehnice, metode financiare calitative, contabilitatea şi controlul costurilor, noi metodologii de management concepute pe cercetări ştiinţifice, strategii de marketing şi tehnici pentru atragerea numărului maxim de clienţi, precum şi metode avansate de vânzare şi de negociere.

Rezultatul: vei putea să asiguri o dezvoltare profitabilă a companiei şi un aflux constant de bani.

În general, termenul de „consultant” a fost supra-utilizat, mega-expus, iar în prezent vorbeşti cu un consultant chiar şi atunci când suni un operator de telefonie sau când intri într-o farmacie să cumperi medicamente pentru o banală răceală. Datorită acestor lucruri, toţi cei care aspiră la meseria de „consultant” vor trebui să înfrunte la început reticenţa clienţilor şi să îşi reasigure poziţia de autentic ajutor pentru companie. În acest articol vom discuta despre ce face un consultant şi mai ales despre ceea ce nu face.

Ed Schein a făcut deosebirea între diferite categorii de consultanţi, în funcţie de tipul expertizei livrate de aceştia.

  • Diagnostic – această categorie este concentrată în principal pe evaluarea iniţială a afacerii clientului. Consultanţii pot furniza informaţii valoroase cu privire la afacere prin evaluare, discuţii, analize şi furnizarea de posibile soluţii pentru diferite ipostaze ale afacerii. Datorită experienţei lor, acest tip de consultanţă este util în principal în stabilirea elementelor de strategie atunci când situaţii necunoscute cauzează efecte de business vizibile.
  • Proces – consultanţii de proces se axează pe ghidarea afacerii de la etapa de evaluare şi furnizare de recomandări, până la cea implementare. Ei sunt „sfătuitori de încredere” şi sunt axaţi pe construirea unei relaţii cu clientul, căutând în principal să înţeleagă şi să ajute afacerea să devină mai profitabilă. Ei ajută clientul să trateze evenimente existenţe şi potenţiale creand soluţii inovative.
  • Expert – Acesta este tipul de consultant întâlnit cel mai adesea în proiecte de implementare IT. Ei posedă cunoştinţe solide specifice într-un domeniu anume (cum ar fi module ale unui pachet ERP, securitate IT, Business Intelligence, managementul schimbării etc.). Datorită experienţei lor, ei sunt foarte căutaţi pentru rezolvarea unor probleme de afaceri existente şi cunoscute.

Înainte de a accepta să lucreze cu un client, un consultant ar trebui să determine dacă are sau nu experienţa necesară de a duce la bun sfârşit acel proiect din punct de vedere al cunoştinţelor şi al instrumentelor de care dispune. Un proiect va fi executat în conformitate cu reglementările mediului şi potenţialul viitor al relaţiei. Sunt proiecte în care resurse mai specializate pot deveni indisponibile sau proiecte monofazice în care valoarea adaugată de consultant este minimă.

Ar putea fi posibil ca ajutorul cerut consultantului să fie limitat: ex. o prezentare despre Material Requirements Planning (MRP) sau Business Process Redesign (BPR) nu reprezintă o soluţie la nişte probleme, ci adresează din punct de vedere teoretic un caz specific al clientului. Se poate întampla ca în timpul prezentării să fie identificate cauze mai profunde, cum ar fi inabilitatea departamentului IT de a implementa un sistem MRP din cauza lipsei de cunoştinţe, inexistenţei unui sistem suport sau temerilor personalului privind pierderea joburilor. Un comportament etic din partea consultantului ar fi furnizarea unei opinii oneste asupra situaţiei clientului, chiar dacă nu se întrevede nici o viitoare colaborare cu acesta.

Acestea fiind spuse, aş vrea sa notez ca valoarea reală pe care o poate aduce un consultant nu este reprezentată de cunoştinţele sale tehnice, ci de relaţia cu clientul. Am scris anterior despre consultanţă ca fiind o afacere bazată pe reputaţie, în care încrederea şi siguranţa joacă rolul principal. Asta nu înseamnă că vânzarea unui proiect rezolva problemele – lucru valabil atât în tabara consultantului, cât şi în cea a clientului. Pentru a începe o relaţie, consultantul trebuie să se afirme şi să se dovedeasca un partener de încredere în procesul de ajutare a întreprinderii.

Multe din situaţiile pe care le întâlnim în calitate de consultanţi se concretizează într-un consens general de a privi consultantul ca pe un guru atotştiutor, care coboară de pe un covor magic şi rezolvă toate problemele companiei. Sunt doua chestiuni care necesită clarificare – în primul rând, un consultant are nevoie să discute şi să stabilească, în funcţie de afacere, scopul muncii pe care urmează să o desfăşoare. O întreprindere poate avea multe situaţii pe care managerii săi trebuie să le gestioneze, dar acestea trebuie abordate în ordinea importanţei. Apoi, ce poate face un consultant este sa ghideze şi să provoace gândirea clientului, deschizând noi unghiuri de abordare asupra modului în care aceştia îşi privesc propria afacere. Un consultant nu este un decident, ci mai degraba un consilier al clientului în drumul său către succes.

Un consultant trebuie să se dezvolte continuu, atât din punct de vedere personal, cât şi profesional. Sunt consultanţi care au un simţ al realităţii sănătos – asta nu înseamnă că stau să citească reviste toată ziua. Merg la întâlniri din industrie, arată un real interes faţă de bunăstarea clientului şi se străduie să creeze relaţii de afaceri de excepţie prin livrabile de calitate şi permanentul contact cu clientul.

Pentru mulţi dintre consultanţi, se întămplă să fie nevoie să dea sfaturi în domenii în care nu au pregătire. Singurul lucru pertinent pe care îl pot face este să ţina sub control atât cunoştinţele de afaceri, tehnice şi de management, cât şi reţeaua de business. Putem apela la experienţa şi expertiza noastră generală pentru a soluţiona o problemă a clientului sau putem, de asemenea, să accesăm relaţiile noastre sociale pentru a antrena cunoştinţe specifice care pot fi utilizate în proiecte.

Ceea ce nu putem face este să ne substituim deciziei clientului. De asemenea, nu putem ascunde adevărul cu privire la situaţiile pe care clientul trebuie să le înfrunte. Clientul se aşteaptă de obicei ca noi să îi asigurăm asistenţa în probleme specifice, iar ultima decizie să îi aparţină. Consultantul trebuie să acţioneze în orice moment cu etică şi integritate pentru a păstra încrederea acordată de client. Nu este de ajuns să câştigi o nouă afacere. Acordarea importanţei cuvenite calităţii livrabilelor şi comunicării sunt de departe factorii care construiesc reputaţia consultantului. Dacă va reuşi să menţină un nivel ridicat în calitatea serviciilor, dovedindu-se constant un partener de încredere pentru afacere şi ghidând clientul atât în faza de evaluare, cât şi în faza de implementare, atunci drumul său către succes este asigurat.

Cum să gândiți ca un antreprenor?

Unul din factorii care face diferenţa dintre un antreprenor de succes și unul mediu este modul de gândire. 

Un antreprenor de succes înţelege că lumea este plină de posibilităţi şi idei excelente. Un antreprenor de succes înţelege că un eşec este un pas către un succes şi mai mare, şi nu doar o piedică pe care trebuie să o depăşească.

Un bun antreprenor trebuie să ştie să dezvolte idei creative. Creativitatea este prezentă în fiecare succes profitabil. Un antreprenor bun trebuie să ştie să ia rapid deciziile corecte. S-a descoperit că viteza de luare a deciziilor este o caracteristică a multor milionari.

De aceea, vom folosi o metodologie care vă va pregăti să vă antrenaţi mintea.

Gânditorul de afaceri James Allen a spus: “Gândurile dvs. precedente v-au adus în locul în care vă aflaţi astăzi. Mâine veţi fi acolo unde vă vor duce gândurile dvs. de astăzi.” Şi într-adevăr, la locul de muncă, calitatea modului de gândire determină calitatea câştigului.

De aceea, vei fi bine pregătit să dai întodeauna tot ceea ce ai mai bun.

NjA5NjAwZ